SOIA

Culturile de soia sunt pretuite in Asia de mii de ani si raman o sursa principala de hrana in China, Japonia si Coreea. Alti producatori de top sunt SUA, Brazilia, Argentina, Paraguay, China si India. Planta leguminoasa a intrat in Europa la inceputul secolului XVIII si pe teritoriul de acum al Statelor Unite in 1725, unde a fost crescuta pentru nutret. In Africa a patruns la sfarsitul secolului XIX, culturile fiind raspandite acum pe intreg continentul. Soia nu a fost insa semanata la scara larga in afara Asiei pana in anul 1910, iar in SUA, planta cu pricina a fost considerata multa vreme un produs industrial si nu a fost folosita in alimentatia umana inainte de anii 1920. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, boabele de soia au devenit sursa importanta de hrana in America de Nord si in Europa indeosebi ca inlocuitori ai altor produse bogate in proteine si ca sursa de ulei comestibil.
Soia a inceput sa fie pretuita la scara larga dupa ce s-a observat continutul sau ridicat de proteine si faptul ca poate inlocui produsele de origine animala la costuri reduse. Planta poate produce cel putin de doua ori mai multe proteine pe metru patrat decat alte legume sau cereale importante. De aceea este folosita in alimentatia umana si in cea animala pentru a inlocui produsele de origine animala, bogate in proteine. „Soia poate inlocui carnea, in special pe cea de pui, mai ales cand este imbogatita cu minerale si vitamine”, spune dr. Serban Damian, nutriotinist sportiv, de la Centrul de nutritie Superfit.

Cultura de soia. Credit: Flickr/Dan Zen
Mai departe, ea poate substitui si produsele lactate. Din ea se fabrica lapte de soia si tofu (branza de soia), dar si margarina vegetala, iaurt si inghetata. Tot din ea se produce si faina, folosita in mare parte la hrana unor animale precum cainii sau pisicile. Datorita bogatiei in proteine, explica Serban Damian, planta leguminoasa este folosita si in industria suplimentelor nutritive pentru obtinerea de concentrate proteice, si, din moment ce contin 20% grasimi, boabele ei sunt prelucrate pentru obtinerea uleiului de soia. „Cei mai multi europeni, insa, nu gasesc foarte agreabile mancarurile respective”, spune Corina Zugravu, care a renuntat de ani buni la carne in favoarea vegetalelor, a lactatelor si, foarte rar, a oualor, si care a incercat pentru o vreme produsele pe baza de soia.
Cu toate acestea, desi soia este o planta mai aparte prin continutul foarte ridicat de proteine, acestea din urma au o valoare nutritiva inferioara in comparatie cu cele inglobate in alimentele de baza. „Soia are multe proteine, da, dar aceste proteine nu au valoarea proteinelor din carne sau ou sau branza”, explica Corina Zugravu. „Proteinele din soia sunt mult mai bune decat cele din orice aliment de origine vegetala, dar undeva mai jos decat orice alta proteina de origine animala. Clar?!”.
Unii nutritionisti considera soia o sursa completa de proteine, completeaza Serban Damian, altii infirma acest lucru, asa ca e greu de stabilit daca planta leguminoasa de care vorbim e mai sanatoasa decat alimentele pe care o inlocuieste. Cum omul este un animal omnivor, nutritionistul sportiv este de parere ca in regimul nostru isi pot gasi loc toate tipurile de alimente, in proportii dictate de necesitati, locul in care traim, traditie, cultura, oferta etc.
„Ganditi-va, de exemplu, ca avem un indicator, eficienta proteica. El este 3,8 la ou si doar 2,2 la soia. Bine, la proteina din grau este 1,7 etc. Pe de alta parte, nici nu sunt proteine complete (n.r. – cele continute de soia), au prea putin dintr-un aminoacid esential”, spune Corina Zugravu. „De aceea, daca esti vegetarian absolut, trebuie musai sa asociezi leguminoase ca soia cu cereale, ca sa corectezi astfel de deficiente. Deci sa nu absolutizam minunile soiei”.

Boabe de soia. Credit: Flickr/eurleif
Daca e sa treaca totusi in revista beneficiile acestei plante pentru sanatatea umana, Corina Zugravu considera asa:

* „Este un inlocuitor ideal pentru carne si lapte pentru ca nu are grasimi saturate si colesterol”.
* „Are grasimi nesaturate si fitosteroli, deci sanatate curata pentru inima, vase, circulatie si combaterea ateromatozei (n.r. – depunere de substante grase pe peretii vaselor sangvine). La cei cu hipercolesterolemie, cu dislipemii de tot felul, cu boli de inima, ar fi ideal sa se inlocuiasca carnea grasa sau lactatele integrale cu produse din soia”.
* „Bobul de soia are si fibre, ceea ce il face sa ne ofere carbohidrati lenti, sa aiba un indice glicemic mic. Deci ideala pentru cei care au tendinta la ingrasare, cu sindrom metabolic, cu diabet. Bobul de soia are si vitamine din complexul B, minerale, insa acestea se pierd in produsele facute doar din concentrate proteice. Le regasim exclusiv in, repet, produsele care au la baza bobul de leguminoasa”.
Atat o parte din beneficiile, cat si riscurile asociate acestei plante, continua Serban Damian, sunt insa extrem de controversate. Pentru fiecare afirmatie se pot gasi atat sustinatori, cat si persoane care sa combata cu vehementa. Unul dintre beneficiile cel mai des citate, spune nutritionistul sportiv, este rolul in prevenirea cancerului la san, pe baza observatiilor frecventei acestei afectiuni la populatiile asiatice consumatoare de soia. Explicatia ar consta in prezenta unor izoflavine, genisteina si daidzeina, care fac parte din clasa fitoestrogenilor.
Pe de alta parte, unii cercetatori au venit cu dovezi contrare – soia ar putea chiar sa accelereze ritmul dezvoltarii unei tumori mamare. „Desi nu s-a demonstrat cu certitudine, se pare ca aceste efecte ar depinde de cantitatea in care este consumata soia (si deci de doza de izoflavone introduse in organism), dar si de etapa din viata cand se produce consumul – pubertate, viata adulta sau dupa instalarea menopauzei”.

Lapte de soia. Credit: Flickr/La.blasco
Un alt posibil beneficiu al consumului de soia este influenta asupra instalarii bolilor cardiovasculare, in fata carora ar avea un rol protector prin reducerea cantitatii de colesterol. Desi Food and Drug Administration (FDA) din SUA a aprobat in urma cu ceva timp afirmatii precum “soia protejeaza impotriva bolilor cardiovasculare”, spune Serban Damian, exista studii care arata ca efectul este de fapt nesemnificativ, ca soia nu ar avea cine stie ce proprietati speciale si ca protectia mai sus aminitita s-ar datora reducerii consumului altor surse de proteine ce aduc si grasimi in organism – carne, lacate – in favoarea unei surse mult mai sarace in lipide.
„Acesta decizie a FDA a fost pusa sub semnul controversei chiar de catre unii oameni din interior”, continua nutriotionistul sportiv, „si am putea specula ca ar putea fi o masura ce are in spate interese comerciale – soia este o sursa ieftina de nutrienti, in comparatie cu cele de origine animala”. De altfel, aceasta din urma caracteristica – sursa ieftina de proteine – intra la capitolul avantaje in fata surselor principale de nutrienti din regimul alimentar uman.
O alta controversa este legata de posibila legatura dintre consumul de soia si instalarea hipotiroidiei, manifestata prin aparitia gusei. Nu au putut fi aduse argumente solide nici pro, nici contra in acest sens, subliniaza Serban Damian, la fel si in cazul afirmatiei ca un consum indelungat de soia ar putea sa se manifeste la barbati prin semne de efeminare, datorita unor tulburari endocrine induse de fitoestrogeni. „Nici rolul protector impotriva cancerului de prostata nu a putut fi demonstrat. Ceea ce se stie insa fara dubii e faptul ca soia se numara printre alimentele care produc alergii si intoleranta alimentara, fiind citata alaturi de lapte de vaca, alune, scoici”.

Tofu (branza de soia). Credit: Flickr/yomi955
„La popoarele occidentale”, continua nutritionistul sportiv, „soia ajunge in cele mai multe cazuri intr-o forma foarte prelucrata industrial sau dupa ce a suferit mutatii genetice controlate, fiind astfel un cu totul alt aliment decat cel cultivat traditional si preparat dupa metode clasice”. Corina Zugravu mai spune ca pe piata romaneasca oferta este limitata, produsele pe baza de soia sunt proaste din punct de vedere organoleptic (n.r. – nu prea impresioneaza organele de simt) si sunt captusite cu numerosi aditivi. In plus, majoritatea sunt si foarte sarate. „Sincer, pana la ora actuala, am mancat doar pateu de soia bun, restul sunt absolut dezgustatoare. Iar lectura etichetei te inspaimanta: coloranti, conservanti…incepi sa te intrebi ce rost are sa te intoxici in felul asta”.
„Ce poate fi rau daca se mananca prea multe produse de soia?”, intreaba Corina Zugravu. „Hm….orice este in exces in dieta nu este bun. Unii acuza cum ca ar interfera functionarea tiroidei, ca ar crea probleme la inima, ca ar interfera absorbtia unor minerale etc. Ideea este ca 2-3 portii pe zi de leguminoase nu fac nici un rau. Deci daca mananci un cremvurst de soia sau un hamburger de soia la pranz, nici o problema. Nici o problema si daca seara bei un pahar de lapte de soia. Si ca vorbeam in plan personal: eu chiar am cam renuntat la produse de soia. Pentru simplul motiv ca nu gasesc ce as dori. Dar daca as gasi, as manca fara rezerve”.
De cealalta parte, Serban Damian este de parere ca soia nu reprezinta o necesitate in regimul alimentar obisnuit al omului, dar nici nu trebuie sa ne ferim de ea ca de o otrava. „De multe ori o consumam fara sa ne dam seama, pentru ca se adauga ca ‘umplutura’ in tot felul de alimente. Consumul de soia ramane o alegere personala, alaturi de multe alte alimente, iar pentru vegetarieni este un aliment valoros, prin aportul important de proteine. Personal nu ma dau in vant dupa niciun preparat din soia, dar nici nu refuz daca mi se serveste asa ceva, din cand in cand”. Cat priveste din ce in ce mai controversata carne, nutritionistul sportiv crede ca nu ar trebui gasiti inlocuitori pentru ea, doar in cazul in care exista o motivatie medicala, religioasa sau de alta natura, alta decat cautarea unui substitut mai sanatos.
Foto main: Flickr/rusvaplauke
Cititi si:
Condamnati la carne. Este omul carnivor din fire?
Carne falsa din pudra de soia cu textura de pui